Da, am cunoscut atât bărbați cât şi băieți …”ai mamei”. Şi garantat vă spun, că nici o femeie nu-şi doreşte unul acasă .
E ok, e mama ta…respect aşa mult ideea că o respecți, însă atunci când relația cu mama ta inseamna un telefon zilnic – sau chiar mai mult, deja am reale semne de intrebare. Ştii…cordonul ombilical se pierde imediat dupa naştere. Teoretic, cam de pe atunci ai cât de cât o autonomie .
Şi cu toate astea există băieți …bărbați, care la 20, 30 chiar 40 şi de ani , încă au nevoie acerba de confirmarea ei. Poate că eu sunt o tipă mult prea independentă , poate că la mine o relatie ok cu mama ,nu a însemnat să mă sune dimineața şi să mă intrebe: “Ce ai mancat? Vezi ca e frig afară, ai grijă cu ce te imbraci.”
Da, poate că am “ratat” bărbați foarte ok ca şi comportament, temperament…viziune orice, şi-asta pentru că, efectiv, mă obosește ideea “Oare cum ii gătea mama lui? Dar ar trebui să-i dau şi eu un telefon sau să aştept să-mi spună că “a ajuns bine” când pleacă la drum?” Şi răspunsul meu e..Nu – nu vreau să fac nimic din toate astea. Cred cu tărie că toate astea nu înseamnă dragoste, ci o sufocare acerbă .
Vă spun, nu sunt ei atâta de vină, cât sunt mamele lor. Si articolul ăsta nu ştiu la câte din ele o să ajungă , dar credeți-mă că îmi vine să-l printez si să li-l las pe prag cu un titlu puțin mai sugestiv “Nu-ți mai castra fiul!”.
Si dacă la cel puțin una din afirmațiile de mai jos, răspunsul e Da…
1. Ai peste 25 de ani şi locuiești cu mama (desi fizic nu depinzi de ea)
2. Te sună sau o suni cel puțin o data pe zi deşi niciunul din voi nu are probleme de sănătate ce ar trebui să vă îngrijoreze la fiecare pas
3. Atunci când plouă , ninge, te sună să se asigure că te-ai îmbrăcat gros
4. Atunci când pleci la drum lung trebuie să o suni să o asiguri că ai ajung bine
5. Mai aştepți bani “de acasă ” deşi eşti angajat
…mama2e ok, te asigur eu – Încă eşti băiatul mamei.
