Investițiile și progresul în cartierele rezidențiale

Realista

În principiu, din cauza supraaglomerării Bucureştiului,  datorită dorinței companiilor de a se extinde eficient având în vedere costurile mai reduse dar și  infra-structura mai bine dezvoltată, va face din Timişoara, Cluj-Napoca, dar şi Iaşi viitoare oraşe-magnet ale României, astfel încât creşterea să nu mai fie monopolizată numai de Capitală.

Factori precum creşterea ROBOR, devalorizarea monedei naţionale care practic au scumpit locuinţele şi au redus pragul pentru TVA de 19% spre 95.000 de euro a mai temperat avântul pieţei imobiliare, însă cererea rămâne la un nivel înalt.

Geo Mărgescu CEO la Forte Partners este de părere că indiferent de ceea ce se întâmplă cu programul Prima Casă, statul ar trebui să încurajeze oamenii să cumpere – fiecare potrivit cu veniturile sale – locuinţe de cât mai bună calitate. Discuția se extinde și la nivelul caselor cu o performanţă energetică ridicată sau chiar „verzi“, care până acum nu s-au bucurat de prea mare popularitate în România.

Dezvoltarea cartierelor rezidenţiale dependentă de dezvoltarea generală a unui oraş şi a zonei din jur, incluzând aici investiţiile private, dar şi pe cele publice. Există deja câteva oraşe din provincie „consacrate“ pentru ritmul lor rapid de extindere din punct de vedere rezidenţial

Indiferent de natura lor, investiţiile creează cerere de forţă de muncă specializată, ceea ce înseamnă o creştere a migraţiei şi, prin urmare, cerere mai mare de locuinţe noi. Mecanismul a fost unul asemănător în oraşe mari precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, iar acum este replicată şi în altele. Oradeea, de exemplu, are un potenţial interesant de dezvoltare pe termen mediu, la fel şi Craiova, Piteşti, Ploieşti, Târgu-Mureş sau Bacău conform declarațiilor lui Bogdan Voica, CEO al companiei de consultanţă imobiliară Coldwell Banker România.

Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi se află printre cele mai mari centre universitare, care aduc pe piaţă forţă de muncă calificată, tendinţa de migrare a populaţiei spre aceste oraşe reprezentând astfel un factor care a menţinut constantă cererea de locuinţe noi și Sibiul a cunoscut o dezvoltare vertiginoasă. De asemenea, și Braşovul se prefigurează ca o destinaţie de business tocmai pe segmentele industrial şi outsourcing, mai ales că maurer-residence.ro oferă informații complete despre oferta de pe piață influențând semnificativ deciziile de cumpărare.

Fiecare piaţă are aşadar particularităţile ei iar preţurile apartamentelor diferă foarte mult însă, în funcţie de zone din oraş şi de perioada finalizării imobilelor.

Locuinţele finalizate în perioada interbelică din centrul Braşovului sau în Cluj-Napoca se pot tranzacţiona la preţuri chiar mai ridicate comparativ cu cele noi. Locuinţele din Cluj-Napoca au o valoare medie de tranzacţionare situată în jurul a 1.400 de euro pe metru pătrat, cele din Timişoara ajung la aproximativ 1.100 de euro pe metru pătrat, iar cele din Braşov la aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat.

Piaţa rezidenţială a imobilelor continuă oricum să se dezvolte şi anul acesta, după ce, potrivit consultanţilor, anul trecut au fost finalizate peste 20.000 de locuinţe și ulterior angrenate în tranzacții întrucât cererea este masivă în cele mai importante pieţe rezidenţiale regionale, exceptând deci Bucureştiul, piața este în ascensiunde faţă de perioadele anterioare.

Leave a Reply

Next Post

Cum poti deosebi ventilatoarele axiale de cele centrifugale?

Proiectarea unui sistem de ventilatie cu distributia aerului cu ajutorul tubulaturilor presupune alegerea unor ventilator corespunzator. Asadar, poate fi vorba despre alegerea unui ventilator axial sau a unui ventilator centrifugal. De multe ori clientii sunt pusi in dificultate atunci cand sunt pusi in situatia de a-l alege pe cel potrivit […]