– Nu, nu-i doar un titlu nepotrivit de poveste. Din punctul meu de vedere e doar un sentiment pregnant de déjà vu. Începe povestea, taaa-tam! Focuri de artificii, emoții, suspans, nerăbdare…o mie de gânduri, un infinit de așteptări și bum – generic – The end!
– Stai stai! Nu ăsta era scenariul. Nu așa sunt poveștile! Personajele nu au apărut, nici măcar nu le cunoaștem.
– Păi nici ele nu se cunosc. Poate de-asta nici nu va fi prea mare drama.
– Și apoi ce urmează!?
– Cum ce!? O lungă pauză de publicitate! Așezați-vă comod în fotoliile numite generic “vechea voastră viață” și așteptați.
– Păi și filmul potrivit când o să înceapă!?
– Când!? Hei, iar ești copilă!? Pui prea multe întrebări! Oamenii mari nu au timp să fie curioși. Maturizează-te!